Unghie trasa pe destin 15

Bella

Am ajuns din nou in prezent, insa un prezent diferit de al nostru, unul creeat. As putea sa fac atat de multe schimbari, inclusiv a infatisarii sau altele, insa eu ma chinui in trecutul-prezent a  lui Edward. O sa plec din aceasta casa, mai ales acum, cand am realizat ca eu simt nevoia sa fie langa mine. Mai bine il las in pata Domnului. Urc scarile si jur ca am slabit un kg azi doar urcand si coborand aceste scari. Esme vine spre mine cu un mare zambet, inseamna ca ma stie, de unde nu stiu,  presupun ca tata este prieten cu ei. Poate din aceasta cauza in trecutul format de mine si de Edward din cauza starii mele economice Carlisle era atat de devastat si prin suferinta tatalui meu s-a ridicat si el, ca sa-i arate ca e posibil. Nu stiu ce sa cred !

–           Ce ai cautat jos ? spune Esme si ma ia in brate foarte strans, este atat de blanda.

–          Imi cautam de lucru . Ma plictisesc. spun si ii raspund la imbratisare, este atat de calda, ca o mama adevarata, una pe care eu nu am avut-o niciodata.

–          Cand eram insarcinata cu Edward si eu nu-mi gaseam rostul, iar cand era plecat la gradinita ma gandeam la el, parca toata casa era pustie. Stai calma, te intelegem ! deschid gura sa spun ceva, insa o inchid la loc, nu are nici un rost, nu inteleg nimic.

Imi intorc capul si-l vad pe Edward urcand scarile incetisor, pentru un musculos ar mai trebui sa mearca la sala. O vede pe Esme si ramane putin locului, insa ea face la fel si lui, ii da o imbratisare materna si-i da un sfat la fel de incurcat ca al meu: „Asa este la primul, insa cu timpul o  sa va obisnuiti cu aceasta stare de gol.” Il mangaie pe fata, apoi pe mine si ne saruta pe obraj, si intr-un final se indeparteaza. Eu si cu Edward stam locului, cred ca nu am cuvinte ca sa descriu aceasta stare de confuzie, insa cred ca mai mult este dezamagire, pentru ca ar fi trebuit sa-mi dau seama, mama lui Edward nu este genul s-o ia pe ocolisuri, si cu atat mai putin sa minta.

Nu dorim sa fim vazuti si de alti membri ai familiei, asa ca o luam pe langa perete si intram la camera de securitate. Ma indrept spre cealalta  usa, daca  iau pe acolo ajungem la salon, pe langa perete, prin baia camerei de ospete, dam in a lui Edward si de acolo la el in camera si asta a fost.  Insa el are alte ganduri, ma trage de mana, atingerea a fost rece, nu a vrut sa ma faca atenta sau aletele, pur si simplu sa stau pe loc, insa si in situatia asta eu am simtit un fior pe sina spinarii. Trag aer in piept si ma  intorc la el, vreau sa-l privesc cu ura, dar e prea frumos ca sa pot face asta, cu siguranta este prea perfect sa poata cineva sa-l urasca. Chiar si eu. Inca ma mai tine de mana si am trage spre o masa de butoane, cred ca mi-ar lua ani de zile ca sa le invat, mai ales ca au aceesi nenorocita de culoare: negru. Apasa pe un buton si se vede casa pe mai pune monitoare, toate camerele, multe dintre ele fiind goale.

Mai butoneaza putin si se uita in camera lui, dar nu pare a fii ea, iar eu stiu ce spun, am stat acolo mai mult decat in toate celelalte. Patul era mai mare, de trei persoane iar covertura era mov cu verde, ciudata combinatie de culori, imi lua ochii, aparea si o masa de toaleta cu oglinda, erau creme puse pe ea , un dulap , foarte ciudat, pentru ca el are dresing si nu ar mai avea nevoie, ba chiar are loc si pentru hainele mele. Langa pat in zona din stanga se gaseste ceva, nu pot sa-mi dau seama ce este pentru ca este mic si cel mai departe de camera video. Ma dispera asta. Edward butoneaza putin , nu ma deranjeaza, parca aud mici tobe. Imaginea se mareste si apare un… patut pentru copil ? Mi se deruleaza toata intalnirea cu Esme si acum realizez ca imi spunea ca … copilul meu este la gradinita. Ma uit la Edward si este foaret socat, se uita la acel patut foarte atent. Niciunul nu spune nimic, s-a lasat o tacere chinuitoare pana ce Edward a oftat si s-a dat pe spate.

–          Avem o fata. nu parea socat, parca se astepta.

–          Te asteptai la una ca asta ? De unde ne cunoastem noi daca nu avem nici un prieten comun, locuinte.. ?

–          Se pare ca numai tu esti. ma uit la el cu semnul intrebarii, dar nu se sinchiseste sa-mi raspunda la intrebarea nerostita.

–          Ai putea sa derulezi sa vedem ce s-a intamplat ieri ?

Face asta si nu am simt ami bine, nimic nou, totul pare normal. Deruleaza foarte mult in spate, dar sta doar pe camera lui, adica a noastra, iar noi, adica noi cei din prezentul format din trecutul cauzat de… cred ca o sa innebunesc, doar avea grija de un copil mic. Edward este fascinat de ce vede, un el mai vesel ce se joaca cu un mic ghem de haine si care sta si ma imbratiseaza pe mine, sarutandu-ma foarte usor pe buze. Parem atat de fericiti, insa mie greu sa cred ca noi ar trebui sa fim asa.

–          Este atat de scarbos. mai se uita putin si apoi se intoarce la mine foarte degajat. Esti insarcinata ?

–          Nu. acum inteleg de a pus aceasta intrebare, insa ramane un mister cum ne-am cunoscut

–          Cu ce actor ai fi vrut sa ai un copil ? i-am inteles din nou intrebarea, o ia pe ocolisuri, insa nu am chef de nimic.

–          Nu este ciudat ca Alice nu a aparut deloc ? Puteam sa jur ca ea nu ne-ar lasa in pace, nu-i sta in fire. Crezi ca nu e in tara ?

O cauta in toata casa si nu o gaseste, apoi se uita la inregistrali si timp de o luna nu a aparut deloc. In sens de gluma sau sa-l linistesc, era putin tensionat ca nu-mi gaseste sora ciudatica, ii spun ca este in luna de miere, dar nu ma cred nici eu, pentru ca Alice nu e genul sa uite pe cineva, sigur suna, insa abia de trei ori a sunat cineva si era clar ca nu era ea dupa fata celui ce raspunde. Imi spune sa mergem in camera sa caute pe net, eu nu  am nimic impotriva, doresc sa  vad patutul copilului meu. Pe tot drumul pana acolo ma intreb la ce varsta l-am conceput, la urma urmei nu am terminat nici liceul, abia mi-am facut majoratul, dar am un copil ce merge la gradinita. Ceea  fost in capul nostru ? Intram in camera si simt aer curat, camera este aerisita si multe arome de creme se simt in aer, e clar ca aici sta un copil. Ma indrept spre pat si ating lemnul vopsit cu alb, am simtit ca este al meu, chiar daca nu am nascut eu, eu, dar tot mi se taie respiratia. Ating patura unde el doarme, imi inchipui ochii lui Edward cu parul lui si buzele mele, nu stiu daca stiu ceva anume, insa mana mea vibreaza, simt o atingere slaba, ce abia se simte.

–          A murit ! spune Edward pe un ton furios.

–          Cine a murit ?

Acum mi-a cazut si mie fisa. Saraca Alice, cum e posibil ca tocmai ea ? Ma uit pe pagina unde a intrat el, era un ziar local, numele lui Alice aparea printre victemele unui maniac, se pare ca e criminal in serie. Multumesc lui Dumnezeu ca a fost prins. Inca nu inteleg de ce Alice, ea are gura mare, insa se face imediat iubita, mie greu sa cred ca cineva a vrut s-o omoare, nici eu, nici macar Edward, care o suporta de mica, nu am face asta. Imi arata cu degetul un paragraf, se pare ca Alice era iubita unui detectiv, cu opt ani mai mare ca ea, Jasper, din cauza asta a omorat-o. Mie greu sa diger aceasta veste, dar si mai greu imi este sa diger ce v-a urma.

–          Trebuie sa ne intoarcem, eu am nevoie de nebuna mea sora.

–          Cum putem face asta ? Nu exista nici o masina a timpului.

–           Daca e nevoie construiesc una acum. Edward imi ia fata in maini si se uita la mine profund. Nu putem ramane aici, chiar daca avem un copil, asta nu e viitorul nostru.

–          Dar eu vreau sa fie.

S –a uitat la mine si apoi m-a sarutat cu forta la inceput, insa eu am acceptat, chiar aveam nevoie de el. Buzele noastre se potrivesc atat de bine, se preseaza usor si in frumoasa armonie, amandoi le avem carnoase, el parca le are mai dulci ca ale mele. Ma atrage foarte mult modul in care saruta, intr-un fel atat de inocent, si totusi foarte brutal si pasional.

–          Tin la tine. Cred ca te iubesc. spun si o lacrima imi cade pe obraz .

–          Nu trebuia sa te indragostesti de mine, insa nu ai avut incotro, sunt mult prea chipesi. spune si il lovesc usor in piept.

–          – Acum o sa ma arunci, sunt inca una pe lista fraierelor. Cum am putut sa cad in aceasta cursa de copii ?

–          Cred ca este si vina mea, esti exact asa cum mi-am dorit sa fie sotia mea, am lasat garda jos, te-am atras mai mult decat pe celelalte, te-am dorit mai mutl decat pe oricare, ai simtit un drum drept in fata si ai ajuns la tinta.

Raman locului un timp, cu gura deschisa si cu privirea la el. De data asta il sarut eu. La inceput a fost cum a vrut el, foarte nebunesc, insa l-am facut pasional, dupa o asemenea declaratie, nu foarte romantica daca il intrebam pe Eminescu, vreau sa simt iubire. Degetele mele se joaca cu parul lui dat cu gel, mainile lui sunt in jurul taliei mele, cobor mainile si le pun pe spatele lui. As vrea sa ma vad intr-o oglinda, parem ca intr-un film siropos, niciodata nu am fost atat de apropriati si de afectuosi. Merge cu spatele si ma trage si pe mine dupa el, sunt destul de constienta ca omul asta e nebun, poate mai nebun decat Alice, insa eu vreau sa stiu cat pot sa fiu de inocenta. Am ajuns la capatul patului, el se lasa usor in jos ca sa nu cadem, mai mult eu, nu cred ca lui ii pasa. Asternutul ala idiot, pe care sincer, nu-l suport, este sub mine, incerc sa-l alung din gandurile mele. Se joaca cu firele mele de par si eu la fel, suntem atat de linistiti, atat de diferiti de ieri.

2 comentarii (+add yours?)

  1. Trackback: Nou capitol Unghie trasa pe destin « Prezenttare
  2. Trackback: Artificiu -doua capitole « Prezenttare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Damon's Reading Club

Your favorite characters and your favorite books

Blogul Meu de Make-up

doamnele vor intelege...

Si,amo!

Vale, saca los grilletes... ¡soy tu prisionera!

Copiere

Just another WordPress.com weblog

Nedela Miruna

I'm in Wonderland

Angel's Gift

Just another WordPress.com weblog

Too Late...

®Aceste personaje aparţin lui Stephenie Meyer, iar noi nu avem nici un drept de autor asupra lor.™

sperantaunuiartist.ro

Acest site isi propune sa promoveze cultura in pictura

Pur si simplu ... Joko

Destiny is for losers. It's just a stupid excuse to wait for things to happen instead of making them happen.

PrintrePescari

un blog de pescuit,natura si R&R

iluminisme

Plăcerea de a scrie sincer

florin buzdugan

„Dă-mi o sticlă de bere. Arde iadul”

Hand Made Feng Shui

"Indiferent de care aspect al vietii dumneavoastra nu sunteti multumiti, feng shui are remedii pentru orice. "

Juliacastorp's Blog

Studii de dans macabru

%d blogeri au apreciat asta: