Desfigurata in interior

Elena

Numele meu este neimportant, pentru ca eu sunt neimportanta.  La scoala am fost una dintre cele mai populare fete datorita caracterului si a frumusetii. Am crezut ca toata viata o sa fiu in centrul atentiei, nu pentru ca ceream asta si cu atat mai putin pentru ca aveam nevoie, dar era vorba de sentimentul ca esti cineva. Totul s-a sfarsit intr-o zi, aceea nenorocita zi.rebat o doamna in timp ce se uita in sala.

-Da. ma ridic si ma duc spre ea.

-Ce cauti aici ? ii s-au ridicat sprancenele de s-au pierdut in fondul de ten.

-Am venit s a vad daca ma puteti angaja. Ieri am venit si mi-ati spus ca va ganditi, asa ca…

-E vina mea-  in sfarsit o raza de lumina- ar fi trebuit sa-ti spun ieri ca nu se poate.

-De ce ? Dar am avut cele mai bune rezultate la facultate.

-Da, dar… mi-a aratat cu degetul spre obraz.

-Am inteles. Mutumesc !

– Imi pare rau !

Nu stiu daca a spus adevarul, dar stiu ca mie chiar imi pare rau. Am ajuns sa simt mila pentru mine.

S-a intamplat acum cinci ani, la doua zile dupa ce parintii mei au murit. Tot ce s-a intamplat a fost cutremurator, neasteptat. De cinci ani incerc sa nu-mi amintesc ce s-a intamplat, incep subiectul, dar il alung repede, ca si cum as face pana. Dar oricat de mult as vrea sa sterg din viata mea acea zi este imposibil, in fiecare zi o sa-mi amintesc, pentru ca mi-a ramas un „suvenir”.

Am facut cu mana la un taxi, dar nu a oprit. Cat poate fi lumea de dura ! Nici nu am observat asta pana nu m-am lovit si eu de ea. Eram la fel ca ei, nepasatoare, dar suferinta m-a facut sa vad din toate unghiurile asa numita „fericire”. Nu mai am nici un prieten, pe nimeni, am ajuns sa fiu singura, pasesc singura pe strazi.

Bonnie Bennett a fost cea mai buna prietena a mea, impreuna cu Caroline, dar pe Bonnie o aveam mai mult la suflet, dar ea este plecata in Africa de doi ani. Am aflat de la Klaus ca ea mereu si-a dorit sa mearga acolo, ca si voluntar in ajutorarea femeilor ce au fost maltratate, eu am rugat-o sa plece, stiam ca eu o opream. Nu puteam s-o fac nefericita, daca ea avea posibilitatea sa fie implinita nu aveam nici un drept ca s-o opresc. Klaus s-a bucurat mult cand m-a vazut complet singura, asta si-a dorit cel ami mult in acel moment, ala a fost oful momentului.

Masina vine peste zece minute si nu vreau ca atata timp sa fiu expozitia umana din statie. Mai bine merg la psiholog, am nevoie, plus ca e la o strada distanta.

Mi-am infasurat esarfa in jurul fetei si am inceput sa merg. Toti se uitau la mine, stiu ca din cauza esarfei, sunt peste 30 de grade afara si eu o am peste obraji, dar simt ca se uita la „el”, ca rad de mine pentru ca sunt desfigurata. Nu mai suport sa vad atatea priviri de ochi indreptate spre mine.

Am inceput sa fug.

Am ajuns relativ repede la bloc. M-am uitat in jur ca sa vad daca mai este cineva pe strada si nu este, mi-am dezvelit fata si am impins usa, imediat ce mi-a fost deschisa de domnul doctor.

Am urcat scarile cu frica, nu cumva sa deschida cineva usa.

Am ajuns la etajul cinci si domul dr. Salvadore statea in fata usii.

-Buna , Elena ! Ce s-a mai intamplat ?

-Aveam nevoie sa vorbesc cu dumneavoastra.

-De cate ori te-am rugat sa-mi spui Stefan ?

-De doi ani . am inceput sa rad, dar durerea nu m-a lasat sa zambesc cu toata inima.

Stefan Salvadore este un doctor foarte bun, atat ca psiholog, cat si ca comediant. In acesti doi ani veneam la el nu doar pentru sedinte, ci si pentru putina veselie. Ela  fost singurul meu sprijin, dar faptul ca-l platesc sa stea langa mine ma opreste sa simt ca nu sunt singura.

– Vrei sa bei ceva ? ma intreaba politicos ca in oricare alta zi.

– Nu. a oftat, de fiecare data dadeam acelasi raspuns.

– Am fost putin mai devreme sa vad daca o sa fiu angajata si…

– Probabil ca doreau altceva, sa sti ca…

-Mi-a spus in fata ca e din cauza nenorocitei asteia de… am aratat cu mana spre problema. M-am saturat sa uit ca arat cum arat, iar lumea sa-mi adminteasca ! Nu stiu cat o sa mai rezist.

-Poate nu a fost cea mai buna alegere sa te sfatuiesc sa uiti. Cred ca a venit timpul sa lupti cu ea.

-Sa lupt ? Tu crezi ca  exista vreo sansa sa reusesc ? Este imposibil.

-Mai spune o data ce s-a intamplat.

-Nu cred ca pot sa fac asta, sufar deja peste masura incercand sa uit, dar sa traiesc ani constienta ar fi prea mult.

-Dar nu poate fi numita viata ceea in care fugi.

-Eu nu mai am viata de cinci ani, deci scutiti-ma cu filozofiile.

-Daca nu vrei sa fi ajutata, de ce ai venit ?

-Pentru ca… Doream ca lumea sa nu se uite la mine pe strada. imi las fata in jos.

– Ma bucur ca ma consider folositor si pentru altceva in afara de psihologie. a inceput sa rada ca sa ma faca sa ridic capul, dar sunt prea jenata.

– Imi pare rau !

-Ce zici sa-mi spui ce s-a intamplat acum cinci ani ca sa te iert ? am oftat invinsa si am inceput sa ridic incet capul.

-Dupa ce parintii mei au murit intr-un accident eu si fratele meu, Jeremy, ne-am mutat la matusa, dar casa in care stateam a luat foc. am inceput sa plang . Nu mai pot continua !

-Daca nu continui nu te iert !

– Fratele meu a murit iar mie mi-a cazut pe fata o … chiar daca doream sa spun lacrimile nu ma lasa.

Stefan s-a ridicat si m-a luat in brate si  m-a strans puternic la piept. Cred ca dorea sa ma opresc, dar siroaiele nu doreau sa puna frana.

-Sunt arsa pe un obraz si din cauza asta mi-am pierdut increderea, prietenii si viitorul. Nimeni nu vrea sa stea langa mine. Nimeni, daca nu e platit.

Nu am mai simtit bratele protectoare a domnului doctor.

– Imi pare rau, nu am vrut sa sune asa.

– Ce zici daca merge la un restaurant sa mancam ceva. Cel putin acolo nu poti sa refuzi un vin rosu.

– Nu e nevoie sa faceti asta, o sa vin in continuare la dumneavoastra.

-Nu fac asta pentru bani, ci pentru tine.

-Nu stiam ca asta intra in program ? mi-a sters lacrimile usor cu degetul aratator.

-Nu intra. Cred ca esti o femeie foarte frumoasa si foarte inteligenta, chiar vreau sa merg cu tine la restaurant.

– Daca o sa merg cu dumneavoastra o sa va distrug prestigiul. Nu vreau sa va arate cu degetul. Nu vreau sa merg !

– Atunci pregatesc aici masa ?

Am dat usor din cap. L-am intrebat daca pot sa-l ajut si a raspuns ca da.

 

Damon

Normal ca nu aveam ce faca, ca daca as fi avut nu ma plimbam pe strazi cautand casa lui frate-miu. Nu ne inteleg deloc, caracterul si morala ne indeparteaza. Nu exista zi in care sa nu-mi zica cine stie ce prostie care tine de respect si admiratie, din aceasta cauza am taiat din scurt relatia frateasca.

Normal ca imi este dor de el din cand in cand, dar asta nu e   un exemplu, am venit pentru ca am nevoie de un favor. Pe fratele meu, Stefan, il incanta ideea de a ajuta pe toti ceilalti. Chiar nu inteleg de ce nu s-a facut popa. Cred ca nu l-au lasat aia, ar fi fost o pierdere prea mare pentru femei.

EEE, nu sunt un frate atat de rau. La urma urmei suntem frati. Cred ca a venit putin frumusetea de la mine la el, ca na, sunt ala mai mare.

Dupa multe cautari gasesc si eu blogul, sun, astept si urc scarile. Nu pot sa cred ca face asta in fiecare zi, eu m-as plictisi.  Merg in fiecare zi la sala, dar urasc, mai bine spus, detesc sa urc scarile, e atat de plictisitor. Bat la usa si se arata o fata, draguta foc.

– Cred ca am gresit adresa, dar nu ma supar ca am facut asta.

Am zambit in coltul gurii, strengar si am ridicat seducator din sprancene.

Este o fata tanara cu parul saten, foarte drept, lins parca de vacuta Paula, stralucitor. Fata ei este ovala, ochii sunt foarte expresivi, caprui de altfel, dar buzele sunt ascunse de un sal. As spune ca e musulmanca, daca nu s-ar vedea corpul ei cu forme tinut in frau de o rochie rosie cu un decolteu favorabil.

Stefan poate astepta.

– Pe cine cauti ? a intrebat dulce si a zambit. Cred ca are gropite.

– Stefan Salvadore, dar nu poate sa astepte.

– Nu ai gresit adresa.

A spus trista si mi-a facut loc sa trec. De obicei fetele se bucura sa ma vada, dar ea are ceva diferit. Privirea ei nu mi se pare seducatoare, desi ar putea, la cum arata nu ar trebui sa-i fie greu, dar nu pare atrasa de mine. Stefan nu o s-o iei tu !

– Wow, Stefan, arati mai bine ca niciodata ! a ras instantaneu.

– Nu arata chiar atat de bine. a spus trista dintr-o data.

– Ochii mei te contrazic. Mereu am fost mai chipesi decat el, dar acum pot sa recunosc ca m-a invins. Detasabil.

– Nu sunt chiar atat de sigur de frumusetea ta, fratioare. a aparut si Stef, cu acceasi sincronizare proasta.

– Spune-mi te rog ca te-ai facut popa si ea este aici ca sa se spovedeasca.

Pana acum eu am avut toate femeile frumoase si nu vreau, ca tocmai ea, sa fie capturata de Stef. Nici nu-mi pasa ca a deschis un subiect de raca intre noi, acum ea e tinta. El este surprins, pana acum nu am pierdut nici o sansa in care sa ma laud cu corpul meu. S-a uitat la fata aceea si apoi la mine, din nou la ea, din nou la mine. Nu stiu cum o cheama, dar o sa stiu candva, se uita ciudat la noi.

Nu stiu ce gandesc, ca nu pot citi gandurile, asa ca o sa rup tacerea.

– Deci, parinte, ma spovedesti ?

– Nu traiesc atat de mult ca sa te ascunt. toti am ras infundat.

– Si frumoasa ta amica ? Cum te cheama ?

– Elena, imi pare bine.

– La fel, dar cred ca mai mult.

S-a retras usor. De ce poarta acel sal ? Nu cumva ?

– Ea e fata care are.. fata arsa ? cred ca m-a auzit, pentru ca a scapat ceva din mana.

– Ai putea sa vorbesti mai incet ?

– Am spus in soapta, nu e vina mea ca am o voce grava. Raspunde !

– Da. spune el dupa ce ofteaza dezamagit.

M-am dat in spate si am mers spre ea, la canapea. M-am pus jos si am inceput sa deschid diferite subiecte, dar nu ma lasa, mereu le taia din radacina. Ma uit la Stefan si ma ridic usor. Nu si-a intors privirea spre mine, pur si simplu, eu nu mai existam in aceasta camera. Fratele meu a sters pe jos, parea o cana, in ea cred ca a fost pus ceai negru, pentru ca nu e cafea.

Ma duc la bucatarie la frate-miu si stau putin ca sa prind curaj.

– O iubesti ? am intrebat dupa ce am inchis usa.

– Da. statea cu spatele la mine.

– Si ea stie ?

– Nu. a lasat capul in jos si si-a gasit de lucru cu solnita.

– Ce mai astepti ca sa-i spui ?

Am iesit din camera si m-am pus la ea, m-am uitat ca sa fiu sigura care e obrazul cu pricina si am pupat-o usor pe el. A ridicat privirea la mine, dar nu a spus nimic.

Am deschis usa si am plecat.

Este atat de frig, dar acolo tensiunea era mult mai inghetata. Nu am simtit decat o atractie fizica, care, poate, ar fi putut sa devina mult mai mult. Frate-miu este singurul barbat care a fost lana ea, chiar si ca psiholog, are dreptul sa incerce primul. Mi-ar placea sa fiu cu ea, dar doar o noapte, ea a trecut prin prea multe ca sa fie doar o joaca. Nu merita sa sufere si mai mult. Eu nu sunt in stare sa fiu langa ea si sa trec peste acel defect, imi iubesc prea mult viata si libertatea ca sa cad.

Dar in orice moment o sa fiu acolo ca s-o ajut.

3 comentarii (+add yours?)

  1. Trackback: Pentru prima oara | artificiu
  2. andreeutza12
    Ian 03, 2013 @ 17:55:00

    Mama…mama….Bine ca am intrat pe blogul tau.Era grav sa fi pierdut asa ceva.A fost super!Felicitari!Esti din ce in ce mai buna!

    Răspunde

  3. Trackback: Desfigurata in interior | Prezenttare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Damon's Reading Club

Your favorite characters and your favorite books

Blogul Meu de Make-up

doamnele vor intelege...

Si,amo!

Vale, saca los grilletes... ¡soy tu prisionera!

Copiere

Just another WordPress.com weblog

Nedela Miruna

I'm in Wonderland

Angel's Gift

Just another WordPress.com weblog

Too Late...

®Aceste personaje aparţin lui Stephenie Meyer, iar noi nu avem nici un drept de autor asupra lor.™

sperantaunuiartist.ro

Acest site isi propune sa promoveze cultura in pictura

Pur si simplu ... Joko

Destiny is for losers. It's just a stupid excuse to wait for things to happen instead of making them happen.

PrintrePescari

un blog de pescuit,natura si R&R

iluminisme

Plăcerea de a scrie sincer

florin buzdugan

„Dă-mi o sticlă de bere. Arde iadul”

Hand Made Feng Shui

"Indiferent de care aspect al vietii dumneavoastra nu sunteti multumiti, feng shui are remedii pentru orice. "

Juliacastorp's Blog

Studii de dans macabru

%d blogeri au apreciat asta: