Nu s-a intamplat

Numele meu este Emment, Emment Cullen si am treisprezece ani. Am dus o viata grea, dar pentru ca asa am vrut eu, pana la urma aveam ce-mi doream, nu trebuia decat sa bat din palme. Eram rasfatat, nu e nevoie sa spun de cate ori colegii imi spuneau asta, iar eu le raspundeam urat ca sunt invidiosi, ceea ce cred si acum ca erau, insa nu-i condamn. Nu stiam de ce, insa mama, Esme,  a vrut sa invat la o scoala mediocra, ceilalti elevi provineau din familii sarace, iar materialele didactice erau intr-o stare deplorabila. Nu prea am invatat, fiind cel mai bogat din aceea cladire profesorii ma luau usor. Acum cred ca stiu de ce a facut asta, dar inca nu-mi dau seama de ce tata nu dorea sa acceptate.

Am treisprezece, mai spun asta inca o data, vreau sa pun accentul. De ce ? Pentru ca la aceasta varsta scriu prima mea carte. Am descoperit un lucru foarte interesant, printre miile de alte lucruri, ca un scriitor nu are har, ci ghinionul de a suferi, ca doar in durere poti sa ai posibilitatea sa descri pe hartie. Eu nu am trecut prin asta, multumesc lui Dumnezeu, insa un coleg de-al meu, da. Il cheama Edward, nu eram cu el in clasa ca sa-i stiu si prenumele. L-am cunoscut in prima mea zi de scoala, eu intram la director, el iesea, a fost exmatriculat, nu parea sa fie trist, dar in supararea mea nu am dat mare importanta. A dat peste mama din greseala, l-a strigat unu si cand s-a intors sa se uite la el a dat disperat din maini. A ajutat-o pe mama, si-a cerut scuze si a mers la acel baiat, mi s-a parut ciudat, ar fii trebuit sa fie un huligan, insa nu parea sa fie.

Am intrebat in clasa cine e, insa mi-a fost greu, m-ai ales ca nu-i stiam numele.  Am avut noroc cu un coleg, era obsedat de barfe si telenovele, mereu facea o drama, el mi-a spus ca il cheama Edward si a fost exmatriculat la doar un an in aceasta scoala. La inceput doream sa stiu cum a reusit, doream sa plec din acest chin. Dar nu am putut sa dau de el, parca l-a inghitit pamantul, insa eu doream sa stiu de ce a  fost exmatriculat, din aceasta cauza mi se pare ca eram in stare de corijenta la trei materii. Era totusi ciudat acest tip, nu era nevoie sa-i spun numele de familie, ca nici nu-l stiam, era de ajuns prenumele, toti il stiau. Un an intreg asta am cautat, cred ca am intrebat pe toata lumea, nici macar barfitorul nu mi-a spus, stiam ca era ceva ciudat si doream cu disperare sa stiu de ce. Mai era o saptamana din primul meu an din acesta scoala, acum eram corigent la cinci materii. Saraca mea mama, plangea tot timpul si se gandea la mine, tata nu vorbea cu mine, iar eu nu faceam nimic altceva decat sa vorbesc si sa ma gandesc la acel Edward. Profesorii m-au luat usor, unu cate unu m-au trecut, dar eu nu am facut nimic, credeau ca o sa-mi revin.

Insa totul a devenit si mai ciudat la ultima oara de muzica, eu fiind paralel cu sunetele stateam la mine in banca si ma gandeam la el, pur si simplu nu ma puteam gandi la altceva. Profa mi-a spus sa cant si au am facut asta, insa eram total pe langa si colegii radeau, insa tot la Edward ma gandeam. La un moment dat era un vers ce suna cam asa:”ma gandesc doar la Maria”, insa eu am spus Edward. Colegii au ras, la fel si profa, nu s-a suparat, mi-a spus ca i-am inveselit ziua. M-a intrebat daca Edward este tatal meu si eu am spus ca nu, fara sa ma gandesc i-a spus ca era vorba de exmatriculatul misterios si mi-a dat doi in catalog. Cand am ajuns acasa mama ma astepta cu un tort mare de ciocolata si capsuni, l-am mancat pe tot numai eu, doar nu era sa-i las si altora. Ma mangaia pe cap, nu stiam de ce era ara atat de fericita si mi-a spus intr-un tarziu:

„Sunt mandra de tine, ai reusit sa treci.”

Mi-a ramas mancarea in gat, nu puteam sa-i spun, insa pana la urma am facut-o. A doua zi s-au gandit unde sa ma trimita, insa eu am vrut sa raman aici, langa acesti copii care nu vor sa-mi spuna de ce a fost exmatriculat Edward. Am facut o adevarata obsesie. Tata a decis sa ma duca la un liceu de elita, insa mama la unu la fel de saracacos. Si asa a fost, am repetat inca o data clasa, toti ma priveau ciudat, insa eu tot la vechea scoala ma gandeam. Pe culoar l-am vazut, era Edward, dar a luat-o in dreapta si s-a pierdut prin multime. Nu l-am mai vazut  de atunci. Oare este o fantoma  ? Mi- s-a parut ciudat ca sunt la acelasi liceu cu el, mai ales ca mama a incercat cu disperare sa  fiu aici, am descoperit penste ceva timp ca a dat bani multi pentru asta. Sa dai bani pentru o scoala de nimic. Intr-o noapte mi-am luat inima in dinti si am avut o conversatie, daca pot sa spun asa, pe acest subiect.

„Mama, mai il ti minte pe cel ce tea lovit in prima mea zi de scoala la ” „?” Nu mi-a raspuns, dar nici nu a mancat, statea cu furculita in aer si … statea asa.

„Te-a lovit cineva?” Vocea tatalui meu era ciudata, nu parea suparat, ca si cum ar fi intrebat un strain. Am stat asa un timp, stiam ca nu o sa raspunda, sa ca mi-am continuat ideea, dar cu mai mare ezitate.

” Il cheama Edward” Tata a scapat furculita din mana, dar mama tot asa statea. Nu stiu ce-i cu lumea asta, de unde stiu toti ca eu ma refer la acel „Edward” si nu la altul.

M-am dus la culcare, insa seara m-am trezit din cauza unui zgomot, parca s-a spart ceva. Am iesit pe usa si am ajuns la scari, printre gratile din lem am vazut-o pe mama in genunchi si multe cioburi pe jos. Pe geam am vazut masita lui tata cum se indeparta, am mers la ei in camera si am vazut usile dulapului deschis si cateva haine pe jos. Ma-m intors la mine in camera, stiam ca o sa-i fac mai mult rau mamei daca ma duc acum la ea. De dimineata nu m-a trezit, cum face de obicei, m-am dat repede jos din pat, era bine ca eram de dupa-amiaza si mai aveam o ora pana am sa plec. Am coborat jos si mama statea la aragaz, am salutat-o si m-am indreptata spre ea, doream s-o imbratisez, acum ca stiu ca tata a plecat, doream sa stie ca sunt aici, dar s-a dat la o parte. Cat timp am mancat statea cu spatele la mine, ma incuraja ca de o obicei, insa doar atat. La inceput am crezut ca plange, insa vocea ei era normala, i-am spus ca are loc o sedinta cu parintii, insa repede mi-a raspuns negativ. Am plecat cu juma de ore mai devreme, stiam ca am gresit, daca taceam din gura tata mai era acum cu noi si mama nu ar fi…

Cand am ajuns la scoala am luat toate clasele la rand, am intrat inauntru si am intrebat de Edward, aici mi se cerea numele familiar, insa nu-l stiam. Se pare ca aici nu mai exista secretul identitatii lui, dar in aceesi masura nimeni nu stie cine e. Nu l-am gasit si toata ziua l-am cautat, nici nu am fost la ore. M-am intalnit pe hol cu profa de romana, aveam ore cu ea si mi-a spus sa vin la ore, insa nu am vrut, s-a suparat si am fost nevoit sa-i spun de Edward.

„Scoala generala ” ” ”

La inceput nu am inteles la ce se refereasi am lasat in aer aceasta idee si am cautat in continuare, insa fara folos.

Am scris pe un blog, am facut unu pentru asa ceva, atat de disperat eram, si am scris un mini rezumat al povesti:

„Numele meu este X si il caut pe Edward. Am invatat la ” ” si in prima zi de scoala a dat peste mama mea si a ajutat-o sa se ridice. Stiu ca a fost exmatriculat, insa nu-i stiu numele de familie. Te rog sa iei legatura cu mine pentru ca o colega vrea sa vorbeasca cu tine. Iti stiu secretul si stiu de asemenea care este adevarul.”

Am incercat sa-l provoc, dar se pare ca nu reusisem. Nimic. Nimic. Nimic

Am ajuns sa trec anul, ma saturasem sa-l tot astept si mi-am continuat viata. Insa si de data asta am ramas corijent la muzica, era aceesi profesoara, mi-a iesit media trei. Am luat o diploma pentru asta. Pe tata nu l-am mai vazut, am reusit sa trec peste, daca ma gandeam la el imi aminteam de Edward, asa ca renuntam imediat. Relatia mea cu mama este mult mai buna, am mai multa incredere in  ea, mai ales dupa ce am vazut ca are o taietura pe gat. Nu stie ca eu am vazut-o, am plecat repede de acolo. Tata era un om calm, nu credeam ca este in stare de asa ceva, dar se pare ca m-am inselat. Nu stiu care este legatura intre familia mea si Edward, dar am incercat pe cat posibil sa trec peste.

In ziua corijentei am primit un mesaj anonim la postul cu Edward. Nu am vrut sa raspuns, nici macar sa ma uit, dar mintea deja compunea povesti. Era cat pe ce sa pic corijenta, dar a  intrat atunci o profesoara si i-a spus sa ma lase in pace, ca nu e mate sa fiu aici. Cand am ajus acasa ma uitam pe pereti, dar vedeam scris si fete, pe tata atunci la masa, pe Edward. M-am culcat pe la cinci dimineata, dar aveam cosmaruri, nu intelegeam de ce, insa ma rodea. Am deschis repede laptopul si am cautat sa citesc mesajul si am ramas masca cand am terminat:

„Nu cred ca-i stii secretul, ca altfei ai fi stat departe de el. Este periculos, nu-l cauta!  La fel a facut si Bella si a ajuns la morga.”

Am sters repede postul si blogul, am inchis usa si geamurile, mi-am pus plapuma pe mine sa bata de baseball o aveam in mana. Am stat asa un timp insa nu am mai putut, auzeam vantul si nu mai puteam. M-am ridicat si am intrat in camera la mama, fara s-o trezesc m-am ghemuit langa ea. In sa nu am adormit. Patul era in dreptul ferestrei si vedeam crengile cum se misca, m-am speriat de fiecare daca cand intorceam capul la usa. Intr-un final am adormit.

De dimineata mama nu mi-a spus nimic, doar m-a mangaiat pe fata. S-a pus pe scaun si citea o carte in timp ce eu mancam. „Mandrie si prejudecata’ din nou ? O citea de fiecare data cand era preocupata. Aceasta carte am vazut-o si la profa de ramana, uneori ne mai povestea din ea, desi noi suntem la gimnaziu. M-am ridicat repede de pe scaun, daca tot am aflat ca este un criminal sa mor stiind tot. Am intrat la lista de elevi a liceului ” ” , cel spus de profa de romana si am cautat Edward, insa nu am gasit. Ultima pe lista era Isabella Swan si as minti sa spun ca eram fericit, insa si cu indoieli. Poate ea este Bella, insa nu sunt sigura.

Am coborat jos si am luat un cutit mare, l-am pus la gat si i-am spus mamei, mai mult am obligat-o, sa-mi spuna cine este Edward si de ce se spune ca a omorat pe  cineva.

„Nu e adevarat, el o iubea pe Isabella si nu i-ar fi facut nici un rau. Acum a ramas burlac pe viata.”  Nu am inteles prea bine si am apasat putin, doream sa stiu mai mult.

„A fost inchis ca a omorat-o ?”

„Nu, ea a murit intr-un accident, a fost devastat, o iubea prea mult. Era un baiat bun !'” Era ? Nu mai este ? A murit ?

„Ce legatura are cu noi ? De ce ai vrut neaparat sa fiu in aceesi scoala cu el ? ” Nu mi-a raspus  si eu am apasat pe cutit in continuare.

M-am trezit la spital cu mama langa mine. Din aceea zi totul s-a schimbat, am devenit mai vesel, mereu pus pe distractii, pentru ca nu vreau sa mor fara sa stiu ca am facut ceva. Mama m-a inscris la un liceu de  elita, iar eu am invatat foarte bine. Toate se aranjase asa cum crede lumea ca trebuie, insa povestea lui Edward ramane inca un mister pentru mine. Am pus din nou postul pe blog si am adaugat ca Isabella Swan traieste, peste cateva zile am primit un mesajul „Nu-mi infinge cutitul in ranam frate „. Am stat un minut a-mi dau seama de tot, cand am ajuns la acel frate am inchis laptopul si am plecar afara. O sa sun niste prieteni ca sa iesim.

Asta este prima mea poveste, cred ca este interesanta, mai ales ca eu, scriitorul, nu stiu care este adevarul. M-am imprietenit cu Bella, este o fata super de treaba, am intrebat-o daca are vreun iubit si mi-a spus ca prea multi. De la o fara, Rose, am aflat ca nu trebuie sa am indragostesc de ea si ca este nota in scoala, si la fel ca si mine, se muta mereu. Inca nu pot sa inteleg cum de se iubeau atat de multi, sau cel putin Edward o iubea, este cu doi ani mai mare, nu este adult ca sa stie ce vrea de la viata, dar uite ca si-a distrus viata.

 

6 comentarii (+add yours?)

  1. Trackback: Cadou « artificiu
  2. Trackback: One-shot de la mirandaart « Prezenttare
  3. al treilea amurg
    Oct 18, 2012 @ 11:40:31

    Prima!

    Răspunde

  4. Lory
    Oct 18, 2012 @ 13:07:01

    Interesant… Are continuare?

    Răspunde

  5. AleeAly
    Ian 26, 2013 @ 07:57:43

    mia placut a fost interesanta ,aaa deci vrei sa ne lasi in pom ha??:)) oricum mie mia placut mult <3<3<3<3,3<3<3<3<3,3<3<3

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Damon's Reading Club

Your favorite characters and your favorite books

Blogul Meu de Make-up

doamnele vor intelege...

Si,amo!

Vale, saca los grilletes... ¡soy tu prisionera!

Copiere

Just another WordPress.com weblog

Nedela Miruna

I'm in Wonderland

Angel's Gift

Just another WordPress.com weblog

Too Late...

®Aceste personaje aparţin lui Stephenie Meyer, iar noi nu avem nici un drept de autor asupra lor.™

sperantaunuiartist.ro

Acest site isi propune sa promoveze cultura in pictura

Pur si simplu ... Joko

Destiny is for losers. It's just a stupid excuse to wait for things to happen instead of making them happen.

PrintrePescari

un blog de pescuit,natura si R&R

iluminisme

Plăcerea de a scrie sincer

florin buzdugan

„Dă-mi o sticlă de bere. Arde iadul”

Hand Made Feng Shui

"Indiferent de care aspect al vietii dumneavoastra nu sunteti multumiti, feng shui are remedii pentru orice. "

Juliacastorp's Blog

Studii de dans macabru

%d blogeri au apreciat asta: