RATB

Sa nu va inchipuiti ca o sa vorbesc despre rotile masinii sau alte lucruri de genul asta, pur si simplu intamplari. Si una dintre acestea este:

– Urasc, dar nu pot sa spun ca eu nu as face asta, ba chiar fac. Stai pe scaun bine mersi si niste oameni se uita la tine din cap pana in picoare, bine, sa inteleg sa arat bine. Dar, Domne, nu te saturi ? Vrei sa iti aduc lupa ? Cand te uiti la ei se pare ca ploua in partea loc, nu de alta, dar se fac ca-i mananca capul. Nu asta ar fi problema, pentru ca si eu ma uit la lume, si cand se uita la mine, nu stau cu privirea tot pe el, am obraz, dar nu tot drumul pana coboroara.

Intamplarea face sa am cunoscut doua fete, nu ca as fi vorbit cu ele, cred ca m-as sinucide daca le-as cunoaste. Nu am nimic cu aspectul, orice femeie e frumoasa, dar doua individe, ca sa nu spun altceva, m-au scos din sarite. Erau plinute, de fapt, grase, abia incapeau pe scaun. Nu asta e problema, nu. Si cum erau imbracate, foarte sumar. Deci, cucoanele foarte decente si provocatoare erau in fata mea. Ce puteau sa faca ele ? Sa citeasca ? As fi vrut eu. Stateau si se uitau la mine. Incredibil, mi-am aranjat bine parul, spectaculos geanta se potriveste  cu sutienul, iar ochii mei cu frunza din copacul de care tocmai am trecut. Vai, azi o sa ajung presedinte. Nu te alta, dar toate natiunile o sa se bata pe mine si o sa aiba loc Al Treilea Razboi Mondial din cauza mea. Ca la cum si-au dat astea verdictul o sa fiu prima zeita al timpurilor noastre.Stateau si vorbeau ca nesimtitele in fata mea, eu ma uitam la ele, si ele vorbeau. Nu aveam cu cine sa vorbesc, eram singura, singurica pe cele doua locuri. Parasita de soarta. As fi vorbit cu cineva si as fi facut ceva, ca pe telefon nu ma joc in masina. Dar nici nu puteam sa ma uit in alta parte, ma rodea inima cand le vedeam, cand le auzeam. Eu merg la scoala, ce cuminte sunt, ele in schimb nu arata bine, nici nu se imbraca ca omu, zici ca pisica, pe care nu o am, le-au zgariat hainele, insa ele aveau ce face, sa barfeasca despre un necunoscut. „Uite ce geaca groasa !” Frumos subiect, mai ales ca ele, pe vremea aceea calda si plina de flori pe camp, vin in bluza cu maneca trei sferturi. Impecabil, modele, ce modele ! direct creatoare de moda.  Plus ca eu merg la scoala, ceea ce ele nu cred ca stiu ce e. Am incercat sa le transmit ca sunt .. ma abtin, dar eram atat de furiasa incat nu puteam sa deschid gura. Le zambesc ! E buna ideea ? ” Frumoasele mele zane, sa stiti ca va aud si va vad, aveti acel obraz sa va faceti ca va holbati la scaunul gol ? ” Nu. Au inceput sa rada, ”uite ce a facut fata”’. Eu incerc sa le lovesc in cap prin gestul subtil, ele citesc invers fraza nerostita. Perfect. Daca as sti ca ma intalnesc cu ele zilnic mi-as combina sutienul cu geanta, sosetele cu bluza, draperia din camera cu cureaua, geaca cu limba adidasilor, macar sa aiba tot drumul ce sa faca. Nu de alta, dar greu mai e sa citesti o carte sau sa vorbesi cu colega despre sensurile secrete ale vieti, crima si pedreapsa.

Nu ai ce face ? Dute in RATB, e alta lume.

Care este parerea mea ? Sa sti care iti este locul, sa nu te uiti la oameni cu nesimtire, sa fi destul de destept incat sa-ti deai seama cand enervezi pe cineva, sa fi tu destul de destept incat sa te vezi mai intai pe tine, si apoi pe ceilalti. 

*Sunt doar eu, si nu uitati sa cititi printre randuri.˙*

Sa mai fac astfel de intamplari ?